Vad peste tot idei, dar ori sunt prea mici si insignifiante, ori sunt prea marete pentru a fi ale mele. Deci in momentul asta pur si simplu nu stiu despre ce sa scriu. Ahh.. stiu o sa aberez :D, asa ca uite ca urmeaza un fel de poveste absurda. Tu esti tinta!

Roşu. E totul roşu. Se invârte, se dilată, se deformează şi este roşul peste tot numai roşu. De sus pană jos şi dintr-o parte în cealaltă: este roşu. Este sânge. Sânge coagulat, infectat cu ură, scurs din tavan păteaza infectul numit covor şi cultura de viermi de sub el, ramasă din trecut, dintr-un trecut foarte apropiat, şi din acel punct în timp -pustiu.

Nu te uita in sus, căci nu trebuie să vezi. Nu te uită in sus, căci nu este vis şi nu este nici coşmar, şi nu ai să te trezeşti atunci cand ai să privesti. Nu te uita in sus. Nu trebuie sa te uiti in sus. Nu. Te. Uita. In. Sus.

Fugi, este momentul sa fugi. Simti ca se misca despra ta, picurand sange, in şuvoaie, fix prin faţa ta. E clasic: te uiţi în sus si mori! Nu te uita in sus. Orice ai face, nu te uita in sus. O sa inclini capul si deasupra ta ceva fara forma, dar cu viata, ceva ne mai intalnit, dar nu o sa fii primul care a vazut şi nici primul care a văzut si a supravietuit sa povesteasca. Fugi!

Apucă uşa, putrezită pe dinauntru, din faţa ta, de mânerul ei de cupru verde si rece. Fugi! Fugi! Acum este monentul să fugi. Alta posibilitate nu o să mai ai, aşa că fugi! Deschide. Inchide. Şi FUGI!!!

Stânga. Dreapta. Dreapta. Stânga. Drept inainte prin apa. Nu eşti in canal şi nici într-un subteran părăsit – e labirint. Din nou: stânga, dreapta, dreapta, stânga şi ajungi de unde ai plecat. Incerci din nou, dar te invârţi in ceruri. Dreapta. Stânga, dreapta, dreapta, stânga, dreapta şi ai ajuns din nou in acelaşi loc. Dar stai! Deasupra este scaparea si sub tine este abisul. Sub tine este abisul si deasupra este scaparea.

Te arunci, te prinzi ÅŸi incerci să te agăti. Te prinzi cu o mana, te prinzi cu trei degete, mai ramane o unghie. Cazi in apa, te scufunzi, mai mult, tot mai mult. Abisul te atrage spre uitare. EÅŸti deja ca ÅŸi uitat. Ultima gură de aer ÅŸi esti sub apă, eÅŸti in mâl ÅŸi te invârte in cercuri ÅŸi spirale. Tot mai jos si tot mai jos. Nu mai este nimic de facut acum…

Simţi că se termină, simţi că ajungi la final, simţi că ajungi in abis. Dar nu esti. Nu eşti nici macar aproape să ajungi acolo. Dar nici foarte departe. Esti pe scaun şi esti in vis. Multumesc ca ai citit.

Bibliografie:

  • O minte bolnava.
  • Hate music. :)
  • Dictionar de metafore.
  • O reverie in ora de mate.
  • Holograma spatiotemporala de aberatie #-o
S-ar putea sa-ti placa:
  • No related posts.